Wind of change

Old draft.

Ce tristi suntem. Acum, din cate observ in jurul meu, traim in trecut. Ne emotionam, plangem gandindu-ne la amintiri, gandindu-ne ca nu vom mai fi ce am fost.. suntem cu adevarat patetici. Si ce daca ne-am schimbat? Am fi mult prea expirati daca am fi aceeasi. Ce daca nu mai avem aceeasi prieteni? Ei de asemenea expira dupa o vreme. Viata e frumoasa, traim in prezent si mai ales in viitor, nu in trecut. E placut sa-ti reamintesti cum o duceai inainte, dar mai placut e sa te gandesti cum o sa fi, cum o sa arati , ce o sa faci in viitor. Si ce  daca multe dintre acestea sunt vise? E placut sa visezi.

Prietenii se schimba. Si noi odata cu ei. Nu e sfarsitul lumii. O cearta nu e sfarsitul lumii.Totusi ma irita  sa vad cat de prefacuti sunt unii, sa aud lucrurile fara sens pe care le spun. Sa nu dea argumente solide pentru deciziile lor, stiind ca ii ranesc pe ceilalti. Dar asta e.. Noi nu reusim sa ne schimbam, si incercam sa ii schimbam ce ceilalti. E aiurea, mai ales cand aceia sunt prietenii nostri. Recunoasteti.

Eu sunt fericita asa, dar ma deprima sa-i vad pe ceilalti atat de tristi, fara motiv.

No such thing as… friends

Ce haos. Grupul nostru se cam destrama. Pentru ca vorbind “pe la spate” cream dispute care usor distrug o prietenie de lunga durata. However, nu ma mai intereseaza. De ce? Pentru ca sunt multi prefacuti, multi de neincredere care imi atribuie mie toate aceste calitati. E trist cand descoperi asta. Dar nu sunt pesimista si.. privesc partea buna a lucrurilor. Care e? Habar n-am. Descopar eu. Toate lucrurile au cate o parte buna.

Cu alte cuvinte mai am putini, foarte putini prieteni. Nu-i numesc aici, n-are rost. Am inteles si eu ca viata fara prieteni chiar nu are.. farmec. Si ce e de facut acum? Pai e simplu. Absolut nimic. Pentru ca nu am ce. Si asta e patetic.

Adica pentru mine lucurile care chiar conteaza sunt prietenii, familia, ceva care sa iti confere siguranta, un loc in care poti sa visezi linistit si sa te gandesti la tot, la greselile tale, la ce e bun si la ce ar trebui sa faci. Fara astea sunt Nimic. Vrei sa te bucuri de ceva, sa ai o satisfactie, sa stii ca dupa o zi de scoala sau o zi obositoare ai un prieten, o ruda caruia sa ii povestesti seria de intamplari si de incidente neprevazute prin care ai trecut, lucrurile importante.

Cand nu ai asa ceva te simti lipsit de importanta, te inchizi in tine si incepi sa pari ciudat in fata celorlalti. Eu ma simt norocoasa.

“Ah, prieteni! Nu exista prieteni.” – Aristotel