Wind of change

Old draft.

Ce tristi suntem. Acum, din cate observ in jurul meu, traim in trecut. Ne emotionam, plangem gandindu-ne la amintiri, gandindu-ne ca nu vom mai fi ce am fost.. suntem cu adevarat patetici. Si ce daca ne-am schimbat? Am fi mult prea expirati daca am fi aceeasi. Ce daca nu mai avem aceeasi prieteni? Ei de asemenea expira dupa o vreme. Viata e frumoasa, traim in prezent si mai ales in viitor, nu in trecut. E placut sa-ti reamintesti cum o duceai inainte, dar mai placut e sa te gandesti cum o sa fi, cum o sa arati , ce o sa faci in viitor. Si ce  daca multe dintre acestea sunt vise? E placut sa visezi.

Prietenii se schimba. Si noi odata cu ei. Nu e sfarsitul lumii. O cearta nu e sfarsitul lumii.Totusi ma irita  sa vad cat de prefacuti sunt unii, sa aud lucrurile fara sens pe care le spun. Sa nu dea argumente solide pentru deciziile lor, stiind ca ii ranesc pe ceilalti. Dar asta e.. Noi nu reusim sa ne schimbam, si incercam sa ii schimbam ce ceilalti. E aiurea, mai ales cand aceia sunt prietenii nostri. Recunoasteti.

Eu sunt fericita asa, dar ma deprima sa-i vad pe ceilalti atat de tristi, fara motiv.